Inițiativele anticorupție ale Ministerului Justiției nu vor avea efectele pe care se mizează dacă nu vor fi susținute din interiorul sistemului judecătoresc, prin intermediul unui mecanism eficient de răspundere disciplinară, care să preîntâmpine și să curme orice comportamente care ar putea, eventual, lua forma unor infracțiuni. Declarația a fost făcută de viceministrul Justiției, Vladimir Grosu, în debutul dezbaterilor publice organizate astăzi pe marginea proiectului noii Legi privind răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Astfel, sistemul judecătoresc va trebui să demonstreze fermitate și refuz de a accepta un compromis cu cei care sfidează legea și standardele profesionale chiar din interiorul acestui sistem, să demonstreze zero toleranță față de orice manifestare de corupție și care formează în societate o imagine nefavorabilă sistemului, a subliniat Vladimir Grosu.

Reieșind din aceste considerente principiale, autorii proiectului noii Legi privind răspunderea disciplinară a judecătorilor au optat pentru revizuirea și completarea listei abaterilor disciplinare cu prevederi cum ar fi nedeclararea veniturilor și a averilor, încălcarea din motive vădit imputabile judecătorului a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor de pe acestea participanților la proces sau intervențiile abuzive pe lângă autorități, instituții sau funcționari pentru soluționarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale, ale membrilor familiilor sau rudelor și exploatarea în orice altă formă a poziției de judecător în scopul obținerii de foloase necuvenite.

Vă amintim că proiectul noii Legi privind răspunderea disciplinară a judecătorilor a fost finalizat la sfârșitul lunii noiembrie. Documentul a fost elaborat de un Grup de lucru în care au intrat funcționari din Ministerul Justiției, reprezentanți ai corpului de magistrați, membri ai Colegiului disciplinar și reprezentanți ai societății civile, în baza unui studiu realizat cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Pe parcursul ultimei săptămâni, Ministerul Justiției a obținut expertizele furnizate pe marginea acestui proiect de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE, Fundația Soros Moldova și Consiliul Național de Participare.

După analiza și compilarea tuturor propunerilor primite, proiectul va fi expediat spre aprobare Guvernului.