Prima / Mica reformă a justiției / Considerațiuni generale imprimare
CONSIDERAŢIUNI GENERALE

 

CONSIDERAŢIUNI GENERALE

La 25 noiembrie 2011, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat prin Legea nr. 231 Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru perioada 2011-2016 (SRSJ). În cadrul SRSJ a fost modificată substanţial întreaga legislaţie referitoare la sectorul justiţiei. În ciuda modificărilor legislative operate și a faptului că în ultimii ani au fost schimbaţi peste 30% din judecători, nu s-a reușit crearea unei energii reformatoare în interiorul sistemului judecătoresc. Masa critică a judecătorilor, la fel ca și adevăraţii decidenţi din interiorul sistemului judiciar, au rămas neschimbaţi, ei nefiind în realitate afectaţi de reformele operate. Datorită influenţei pe care o exercită aceștia în mediul politic, anumite reforme judiciare au fost torpilate, iar altora le-a fost denaturată esenţa. În acest context, trebuie menţionat faptul că nici o reformă nu a atins interesele CSJ.

 

În consecinţă, rezistenţa la reformă din interiorul sistemului judecătoresc, proasta finanţare și lipsa personalului calificat, au făcut imposibilă înregistrarea unor progrese semnificative în calitatea actului de justiţie. Lipsa progreselor semnificative, precum și lipsa unui angajament ferm de reformare a sectorul justiţiei din partea autorităţilor din Republica Moldova a stat la baza blocării de către UE a unui transfer financiar în valoare de 28 milioane EUR, în cadrul programului de reformă1. Ca o concluzie generală, raportând resursele alocate și modificările legislative operate în cadrul SRSJ la impactul real produs asupra calităţii actului de justiţie, vom constata că SRSJ pentru anii 2011-2016 a suferit un eșec.

 

Deși în ultimii ani au fost schimbaţi peste 30% din judecători, acest fapt nu a sporit nici calitatea actului de justiţie și nici percepţia publică sau încrederea în justiţie. În mediul judiciar nu s-a reușit crearea unor "pionieri ai schimbărilor" și nici a unei mase critice favorabile schimbărilor. Din analizele efectuate, rezultă univoc faptul că în mediul noilor judecători, corupţia nu mai reprezintă o problemă endemică, iar calificarea lor profesională este, în mare parte, satisfăcătoare. Cu toate acestea, prin influenţa instanţelor ierarhic superioare aceștia sunt descurajaţi de a adopta decizii independente și curajoase. În cazul în care nu se va reacţiona rapid și consecvent, persistă riscul că noii judecători se vor adapta sistemului existent, vor deveni parte a acestuia și vor prelua vechile practici vicioase de înfăptuire a justiţiei. Astfel, poate fi ratată o ocazie unică de schimbare substanţială în justiţie. Prin urmare, este necesară o intervenţie fermă la nivel politic, univocă, cu mesaje publice puternice și clare privind ireversibilitatea reformării justiţiei. Din aceste consider ente, trebuie amplificate eforturile de evaluare a integrităţii și calificării profesionale a judecătorilor, cu eliminarea din sistem a celor care nu corespund criteriilor profesiei de judecător.

 

O problemă ce afectează funcţionalitatea întregului sistem judiciar constă în faptul că actualele mecanisme procesuale încurajează centralizarea excesivă de competenţe la CSJ, descurajând judecătorii instanţelor de fond și apel să dea dovadă de independenţă la luarea deciziilor. Acest fenomen este coroborat cu numirea și promovarea judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii prin decizii luate cu ușile închise, în baza unor criteria neclare, cu neglijarea rezultatelor evaluării candidaţilor2 de către colegiile de evaluare și selecţie a judecătorilor. Această situaţie generează apariţia autocenzurii, precum și a unei ierarhizări neformale, neprevăzute de lege, similară modelului sovietic între judecători, în funcţie de nivelul instanţei în care activează. În consecinţă, în realitate, CSJ deţine un întreg set de instrumente pentru a exercita controlul asupra întregului sistem judiciar.

 

O deosebită îngrijorare trezește implementarea noii hărţi judiciare, în lipsa infrastructurii adecvate, în special concentrarea într-o singură instanţă-gigant a dosarelor de primă instanţă pe municipiul Chișinău, care instrumentează peste 45% din dosarele pe întreaga ţară, precum și, respectiv, sarcina disproporţionat de mare a Curţii de Apel Chișinău în raport cu celelalte două curţi de apel. Această situaţie pune în pericol buna implementare a reformei. Justiţia este un serviciu public pe care statul îl prestează societăţii. Calitatea și accesul la justiţie sunt prioritare în raport cu costurile financiare și nici într-un caz nu pot fi subordonate în mod categoric logicii „eficienţei financiare". Prin urmare, reforma hărţii judiciare nu trebuie privită exclusiv prin prisma diminuării costurilor directe ale sistemului judiciar, mai ales în condiţiile în care bugetul sistemului judiciar constituie mai puţin de 1% din bugetul public naţional, cu mult sub standardul minim/media europeană de finanţare.

 

Reforma hărţii judiciare a fost iniţiată în primul rând pentru a crea condiţii unui act al justiţiei calitativ și acest considerent ar trebui să ghideze implementarea hărţii judiciare mai departe. Asigurarea sediilor și infrastructurii adecvate a instanţelor reorganizate, a infrastructurii IT (funcţionarea impecabilă a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, înregistrarea audio a tuturor ședinţelor și publicarea informaţiei de interes public pe paginile web a instanţelor) și specializarea judecătorilor, cel puţin, în domeniile dreptului civil și penal sunt priorităţi cheie pentru asigurarea calităţii actului de justiţie și urmează a fi asigurate efectiv în toate instanţele.

Eficienţa controlului judiciar a suferit în ultimii ani un regres considerabil. Astfel, numai în materie penală, rata de achitare în Republica Moldova nu depășește 3%, cu mult sub media ţărilor cu o democraţie avansată. Rata de admitere a demersurilor de arestare a procurorilor este constant mai mare de 80%3, cu o tendinţă de creștere în ultima perioadă4, chiar dacă în anul 2016 legislaţia cu privire la arest a fost racordată la standardele europene. În pofida multiplelor condamnări la CEDO, arestul se aplică  prea des și nemotivat, iar rata de admitere a demersurilor de autorizare a interceptărilor este de peste 97%6. Aceste date denotă faptul că judecătorii de facto validează fără o analiză critică deciziile procurorilor, iar controlul judiciar efectiv lipsește, fiind transformat într-o simplă formalitate.

 

În aceste condiţii, ţinând cont de sentimentul general de neîncredere faţă de justiţie la nivelul întregii societăţi, de impactul asupra mediului de afaceri și compromiterea imaginii guvernării pe plan extern, este necesară efectuarea unei reforme rapide, la scară largă, ce ar impulsiona schimbări vizibile în întregul sistem judecătoresc.

 

 


Plasează în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin
 

   

   

Linia fierbinte anticorupție: (+373 22) 20-14-20

Elaborarea acestei pagini web a avut loc cu susţinerea financiară a PROGRAMULUI COMUN AL UNIUNII EUROPENE ŞI AL CONSILIULUI EUROPEI "SUSŢINEREA DEMOCRAŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA"
sus
Harta
Contact
Tel: (+373 22) 23 33 40
Fax: (+373 22) 23 47 97
Vizitatori total: 5258424     Soluție
 
Servicii
Close