Ministerul Justiţiei și-a propus să promoveze un nou concept al medierii, îmbunătățit și fortificat, care va duce la dezvoltarea și consolidarea instituției medierii și o va face mai eficientă. Noul document a fost elaborat în baza unui Raport de Monitorizare a Implementării Legii cu privire la mediere, care scoate în evidență mai multe lacune legislative în ceea ce ține de reglementarea procesului de mediere, statutul mediatorului și modul de organizare a activităţii acestuia, atribuțiile Ministerului Justiției în acest domeniu, dar și statutul şi atribuţiile Consiliului de Mediere, consolidarea principiilor de funcţionare a medierii în cauzele civile, penale, de familie, mecanismul de susținere a medierii de către stat etc.
Una dintre cele mai importante reglementări ale proiectului este delimitarea competențelor Ministerului Justiției și a Consiliului de Mediere în domeniul medierii, precum și fortificarea capacităților funcționale ale Consiliului. Astfel, se propune ca Ministerul Justiției să elaboreze, să coordoneze și să monitorizeze implementarea documentelor de politici în domeniul medierii, iar Consiliul Medierii să propună elaborarea politicilor și perfecționarea cadrului normativ în domeniu.
Mai mult, proiectul prevede un mecanism de susținere și promovare a instituției medierii. Și anume, se pune accent pe motivarea părților de a alege medierea prin stabilirea unor facilități, cum ar fi scutirea acestora de achitarea taxei de stat, eșalonarea achitării sau restituirea totală sau parțială a acesteia.
Ținând cont de practica lituaniană, se propune ca părțile care au participat la procesul de mediere, dar acesta a încetat fără încheierea tranzacției, să beneficieze de o scutire de 25 % din taxa de stat atunci când depun cerere de chemare în judecată. De asemenea, documentul promovează medierea garantată de stat. Condițiile și modul în care părțile vor putea beneficia de serviciul unui mediator plătit de stat, urmează a fi stabilite în Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat.
Printre noile reglementări este și excluderea la maximum a incompatibilităților privind exercitarea acestei profesii liberale. Acest lucru ar permite ca activitatea de mediator să poată fi desfășurată și de avocați, notari sau arbitri, dar și psihologi, medici, profesori etc. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca, persoana care a reprezentat anterior interesele uneia din părți în calitate de avocat, să nu poată activa, uluterior, ca mediator pentru acel litigiu și invers. De asemenea, în cazul în care mediatorul este un notar, acesta nu este în drept să investească cu formulă executorie tranzacția încheiată de părţi în procesul medierii. În același context, proiectul interzice mediatorului să acționeze în calitate de arbitru în rezolvarea litigiului în care a fost desemnat ca mediator.
Proiectul de lege cu privire la mediere a fost elaborat de către Ministerul Justiţiei, în colaborare cu experţii PNUD în cadrul programului „Suport tranzitoriu pentru consolidarea administraţiei publice în Moldova". Promovarea şi dezvoltarea instituţiei medierii în calitate de mijloc alternativ de soluţionare a litigiilor constituie una din sarcinile prioritare trasate de Strategia de reformare a sectorului justiţiei. Funcţionarea eficientă a sistemului de soluționare alternativă a litigiilor este indispensabilă procesului de edificare a unui sistem judiciar eficient. Scopul metodelor alternative este de a reducere fluxul mare de dosare din instanţele de judecată, de a reduce termenul necesar soluţionării litigiilor, de a economisi resurse umane și financiare, de a îmbunătăţi accesul la justiţie, de a creşte încrederea populaţiei în actul justiţiei.