Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege pentru susținerea reformei instituției judecătorului de instrucție, care stipulează clar condiţiile de numire a judecătorilor de instrucţie şi modul în care aceştia îşi vor exercita atribuţiile. Documentul a fost remis Guvernului spre examinate şi aprobare.
Astfel, proiectul conține reglementări privind procedura detaliată de numire a magistraţilor care vor exercita atribuțiile judecătorilor de instrucție, dar și suspendarea de drept din funcţie a acestora. Actuala lege nu conţine reglementări clare în acest sens, iar Consiliul Superior al Magistraturii se conduce de un Regulament, aprobat la începutul anului trecut.
Pentru evitarea problemelor de ordin logistic, urmate de schimbarea frecventă a judecătorilor de instrucție, dar şi a speculațiilor asupra independenței și imparțialității acestora, se propune stabilirea unui mandat fix al judecătorilor de instrucție de 3 ani. Magistraţii care vor exercita atribuțiile judecătorilor de instrucție vor fi aleși cu acordul acestora, fără posibilitatea deținerii a două mandate consecutive. Astfel, se va exclude perpetuarea acelorași persoane la exercitarea atribuțiilor de judecător de instrucție, dar şi creşterea profesionalismului acestora.
Mai mult, proiectul propune şi modificarea termenului pentru depunerea cererilor de reconfirmare în funcție a judecătorilor de instrucție în calitate de judecători de drept comun. Având în vedere numărul mic al judecătorilor care nu au fost reconfirmaţi, se propune termenul de 31 decembrie 2014. În actuala lege, data-limită e 31 august 2015 - un termen prea lung, care încetinește reforma acestei instituții.
Un alt aspect al proiectului constă în reglementarea mecanismului de alegere și propunere de către președintele instanței a candidaturii magistratului care va exercita atribuțiile judecătorului de instrucție, reglementarea modului de preluare a atribuțiilor judecătorilor de instrucție de către judecătorii de drept comun. În prezent, Regulamentul CSM prevede că președintele instanței de judecată va propune CSM candidatura judecătorului care va exercita atribuțiile judecătorului de instrucţie din rândul judecătorilor de drept comun, care au o experiență de cel puțin 3 ani în funcția de judecător, cu acordul judecătorului. Condiția experienței de cel puțin 3 ani există actualmente în Regulamentul CSM, dar nu întotdeauna este respectată, de aceea este necesar a fi inclusă în lege. În prezent, în calitate de judecători de instrucţie activează foşti procurori, avocaţi etc.
Totodată, se pune accent pe profesionalismul magistraţilor care vor exercita atribuţiile de judecător de instrucţie. După numirea în funcție de către CSM a judecătorului care va exercita atribuțiile judecătorului de instrucţie și până la preluarea mandatului de către acesta, Institutul Naţional al Justiţiei va organiza cursuri de formare a acestora. Modul de organizare și numărul de ore al cursurilor va fi stabilit de INJ în comun cu CSM.
Proiectul de lege vine să soluționeze și situația când funcția judecătorului de instrucție devine vacantă, de exemplu în caz de eliberare din funcție, deces etc. Astfel, se propune ca CSM să numească, în termen de 30 de zile de la apariția vacanței funcției, alt judecător, care va exercita atribuțiile judecătorului de instrucție. Judecătorul nou numit va exercita mandatul predecesorului său doar pe partea neexecutată a mandatului.
Documentul vine cu reglementări ce se referă la judecătorii, vicepreședinții și președinții instanțelor de judecată, în privința cărora a fost aprobată fie hotărârea colegiului de evaluare privind eșuarea evaluării performanțelor, fie hotărârea colegiului disciplinar privind eliberarea din funcție, fie hotărârea CSM privind refuzul propunerii privind numirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă. Pentru evitarea situațiilor în care aceștia ar continua să activeze până la publicarea decretului Președintelui Republicii Moldova, punând în pericol calitatea actului de justiţie, se propune introducerea posibilității suspendării de drept din funcție, din ziua adoptării actului respectiv. În cazul în care se va pronunţa o hotărâre de achitare sau de încetare a procesului penal, sau în cazul anulării actelor care au servit drept temei pentru suspendarea de drept din funcţie, magistraţii vor fi repuşi în funcţie.